Episodul 156:Cea mai grea pedeapsa :Neputinta
Trecu noaptea destul de greu.Vremea urata persista cu furie,si parca ploua si fulgera mult mai tare decat noptea.Oamenilor le era frica sa iasa,sau sa-si lase copii afara,de frica unui posibil trasnet ce putea sa loveasca pe oricine sa sa-l omoare.Atat de puternica era
ploaia.Se anunta la televizor si radio posibile inundatii in sat.Din fericire,raul ce trecea prin sat,era marginit cu doua baraje naturale.Nu era urma de satean afara.Chiar si constructiile care se mai faceau fura abandonate pana va inceta ploaia.Cea mai importanta cladire din sat ,Sediul Hokagelui,fu printre cladirile refacute.Tsunade se uita pe geam,mirata de vremea urata care domnea peste oras.Apoi,vazu cum un fulger lovi un copac.
-Ce zi!Am impresia ca vremea asta va prevesti ceva rau la noapte!spuse Tsunade speriata.
-Eh!Sa nu exageram!E doar o furtuna mai puternica!Si oricum,e sezonul ploiloe acum!spuse Shizune.
Dar Tsunade stia ca ceva rau avea sa se intample cat de curand.Si era destul de ingrijorata de chestia asta.Simtea ca cerul o advertiza.Dar in legatura cu ce?
Intre timp,Ino si Kakashi incercau sa ocupe cat mai mult timpul lui Naruto si Sakura.Dar era fara rost,in cazul amandurora.
-Ino,du-te acasa!spuse Sakura rautacioasa banuind ceva.Nu stiu ce tot incerci sa faci,spunandu-mi sa nu ma supar,pe nimeni,dar cred ca e mai bine sa pleci!spuse Sakura serioasa.
Cuvintele astea era destul de greu de suportat.Insa,noroc ca Ino era intelegatoare,si lua situatia ca atare,fara sa interpreteze urat lucrurile.
Intre timp,si Naruto banuia ceva.El vroia sa mearga sa vorbeasca cu Sakura,iar Kakashi gasea diferite motive si ocupatii ca sa-l impiedice pe Naruto sa se intalneasca cu Sakura.
-Kakash-sensei,lasati-ma in pace!Vreau sa raman singur!Toata ziua ati stat pe capul
meu.Am nevoie si de putin spatiu!spuse Naruto facandu-l pe Kakashi sa plece.
Se apropie seara din nou seara .Plaoia se opri de cateva minute bune,iar satul incepu sa mai forfoteze de lume.Ino se intorsese acasa,dar Kakashi avea degand sa vorbeasca cu Sakura despre situatia ei.Pentru a nu se ajunge la acelasi dezastru.El o gasi pe un copac,dupa ce acasa nu o gasi.
-Sakura!o striga Kakashi de jos!Putem vorbi?
-Depinde despre ce e vorba!spuse Sakura cu duritate.
-Este vorba despre relatiile tale cu cei din jurul tau!Parca te-ai rupt de lume in ziele astea!spuse Kakashi sarind in spatele ei.
-Atunci eu plec,spuse ea ridicandu-se.
-Sakura!Ai putea lasa putin orgoliul de o parte si sa vorbim ca niste oameni civilizati?
Sakura se aseza din dou pe creanga cu spatele la Kakashi si incerca sa asculte tot ce are de zis senseiul ei.
-Stiu ce probleme ai cu cei din jurul tau,si mai ales cu Naruto.Insa eu vreau doar sa te ajut de data asta!
-Nu ma puteti ajuta in nici un fel.Nici macar nu puteti incerca sa intelegeti cum ma simt!Si nici ce gandesc!ridica tonul Sakura incruntandu-si sprancenele.
-Atunci,spune-mi tu,ce simti si ce gandesti!
-Ce simt si ce gandesc?spuse Sakura razand.Ei,bine!Imi vine sa omor pe oricine imi iese in cale!Simt nevoia sa ma eliberez de toata furia si tensiunea asta!spuse ea strangand pumnul!Dar nu pot!spuse apoi trista.
-Nu poti pentru ca tu nu esti facuta sa ucizi cu sange rece!
-Mai bine eram asa!Cel putin acum,putin mi-ar fi pasat ce s-ar fi ales de mine,dar asa!spuse Sakura cu o voce apasata pe diferite tonalitati.
*Cat de mult s-a schimbat in scurt timp.Dintr-o persoana vesela si zambitoare,a devenit sobra si rece,din nefericire.*
-Sakura!Nu interpreta gresit lucrurile!De ce sa fii asa?
-Pentru ca nu vreau sa mai simt nimic!tipa ea.Ceilalti m-au tratat ca pe un nimeni,fara sa simta ceva!spuse Sakura aproape in soapta cu
furie.Cu totii sunteti niste nemernici!Cu Naruto in frunte!spuse Sakura.Ati crezut ca vreau sa-l omor pe Sasuke,m-ati facut un monstru,ati spus ca n-am inima,si trebuie sa suport de una singura furia tuturor deoarece eu am lasat satul sa fie distrus,si nici macar nu e adevarat!
*La naiba!O Sa fie mai greu decat credeam!*gandi Kakashi rasufland adanc.
-Vi se pare putin?!Toata chestia asta m-a determinat sa devin asa!Credeati ca eu nu simt?!Ei bine,si eu am varsat aceleasi lacrimi de sange ca toata lumea!Dar se pare,ca decate ori satul vrea sa scape de cineva,trebuie gasit un tap ispasitor,iar apoi dati totul naibii de parca nu s-ar fi intamplat nimic!spuse Sakura cu furie.
-La ce te referi cand spui cu, de cate ori satul vrea sa scape de cineva?
-La doua lucruri!Banuiesc ca stit de s-a intamplat acum 16 ani,cand dracul ala a atacat satul!Ati invinuit clanul Uchiha pentru asta,fara dovezi.V-ati bazat pe faptul ca au Sharinganul.Apoi,i-ati exteriorizat la marginea satului!Si nu i-a mai pasat nimanui sa caute adevarul!Dupa cativa ani Konoha i-a eradicat!L-ati pus pe Itachi Uchiha sa-si omoare tot clanul uitand ca si el e om!In cazul asta,si eu ma pot numi o victima!spuse Sakura rificand din nou tonul.
-....Asta te doare cel mai tare,nu-i asa?Sakura,e ceva ce nu inteleg!Cand ne-am intalnit cu Sasuke,ai recunoscut de fata cu toti ca ai stiut,iar acum spui ca nu e vina ta!Si te cred!
-Se vede ca ma credeti,de aia vreti sa stiti, nu?Dar stit ce va voi spune,ca am stiut si ca nu!Din asta,n-aveti decat sa intelegeti ce doriti!
*Nici macar nu stiu cum sa o abordez!Orice i-as spune,o infurie si mai tare.Poate daca incerc sa o inteleg,imi va spune totul.Si asa,voi putea sa o ajut mi mult!*gandi Kakashi.
-Sakura,pe mine nu ma intereseaza sa te acuz de nimic,ci doar sa te ajut sa vezi lucurile altcumva!Deschide ochii,Sakura!Nu-ti amari si tu sufletul!
Sakura se ridica furioasa si il privea cu dispret pe Kakashi.
-Acum sunt o alta persoana!Sakura cea proasta si naiva a disparut!tipa ea furioasa.
Kakashi statu cateva secunde si se uita la eleva sa,comparand-o pe cea din prezent cu cea fost in trecut.Apoi,ii puse mana in cap mangaind-o.Sakura se linisti in acel moment,dar se simtea intimidata.Kakashi stia ca ea are nevoie de putina mangaiere pe care nimeni nu i-o ofera.
-Echipa 7!Mai ti minte?spuse Kakashi zambind.
Sakura isi aminti toate aventurile traite de Naruto si Sasuke cand erau mai mici.Cand Kakashi i-a testat pe toti,si nici unul nu a trecut.Acelea erau cele mai importante amintiri ale ei.
-Da,dar acum trecutul nu mai conteaza,spuse Sakura calma luand mana lui Kakashi de pe capul ei.Ti minte ce ti-am spus la malul marii cand ne-am intors?
-Ati spus ca aveti incredere in mine si sa fac ce consider eu ca e corect!Dar nici eu nu stiu!
-Tu mereu iti asculti inima,poate ca asa ar trebui sa faci si acum!
Sakura ramasese tacuta cateva secunde,insa pe cand Kakashi credea ca Sakura realizase ca are nevoie de ajutor,Sakura se infurie din nou.
-Nuuu!Sigur doar ma mintiti!De fiecare data cand mi-am ascultat inima,am dat gres!Acum imi folosesc doar mintea!
*Fir-ar!Pe cand credeam ca cedeaza…Se tine tare pe pozitia de dura!*
-Doar tu ai impresia ca gresesti!Stiu cum e sa te simti asa, Sakura!Am intalnit o multime de oameni ca tine!Si nu au ajuns nicaieri!vorbea Kakahi cu calm.
-Nu mai insinuati ca stiti cum ma simt!Nu stiti cat e de greu sa porti povara de a fi vinovat pentru moartea atior oameni,si nici ca cei care pretind ca-ti sunt prieteni sa te lase balta!Am stat nopti intregi plangand din cauza asta,dar e timpul sa nu mai plang pentru nimeni!!spuse Sakura sarind de pe creanga incercand sa plece.
Dar Kakashi folosi ata de chakra si o lega pe Sakura de trunchiul copacului.
-Lasati-ma!tipa ea furioasa.
-Calmeaza-te!Ti-am spus ca persoanele care gandesc asa nu vor ajunge nicaieri.Nu rupe legaturile pe care le mai ai cu cei din jur,oricat de mult s-au subtiat!Incearca sa-i intelegi si tu pe cei din jurul tau!Si ei sufera din cauza tacerii tale!
-Sa-i inteleg…,spuse Sakura razand lasand capul in jos….De ce i-as intelege cand ei nu ma inteleg pe mine?!tipa Sakura sadica.Eu nu vreau sa am de aface cu aceste persoane!Nici nu-i de mirare de ce Sasuke vrea sa ne ucida pe toti!Vrea sa se simta eliberat!Ei bine,si eu vreau sa ma eliberez!
-Sakura,tu nu esti ca Sasuke!!El s-a lasat consumat de ura!ridica si Kakashi tonul.Intelege odata!Nu rupe aceste legaturi pe care inca le mai ai!
-Ei bine!Eu nu vreau sa pastrez legaturi cu persoane care ma urasc,si pe care eu le urasc!tipa Sakura disperata.
-Te cunosc destul de bine ca sa stiu ca nu e asta motivul pentru care nu mai vrei sa ai de aface cu Konoha!Motivul e ca ti-e teama!Ti-e teama de faptul ca,daca vei incerca sa refaci legaturile,ceilarti te vor respinge si te vor rani si mai tare!spuse Kakashi intimidand-o din nou pe Sakura.Tu nu poti nutri astfel de sentimentele impotriva oamenilor pe care ii iubesti!!
Sakura ceda din nou,si isi lasa privirea trista in jos.Apoi,o lacrima aparu din ochii ei.Lacrima cazu pana jos pe pamant,udandu-l.
-Poate ca asa e!spuse ea calma.De aceea,nu vreau sa am de aface cu nimeni!Vreau sa indepartez tot ce doare!ridica din nou tonul furioasa.
-Dar nu rupand relatiile cu cei din jur!Doar tu ai de ales Sakura!Poti rupe relatiile cu cei din jurul tau,sau poti sa le refaci!Chiar vrei sa renunti la persoanele la care ti cel mai mult?
Sakura se gandi la toti,dar in special la Ino si Naruto.Apoi,pe cealalta parte la Madara.Si cand se gandea la el,se vedea furia de pe chipul ei,caci era incruntatata.
-Iti voi spune ce i-am spus si lui Sasuke candva:gandeste-te bine la ce ti-am spus!spuse Kakashi eliberand-o pe Sakura din stramtoare.
-Haa!rasufla ea adanc.Foarte bine!Va voi spune de fapt ce urmarec eu de atata timp!
-Te ascult!
-Totul a inceput acum 2 luni cand ne-am dus in cautarea lui Itachi Uchiha!spuse Sakura cu muta greutrate,deoarece nu ori cui ii era usor sa vorbeascca despre astfel de lucruri.
*De atata timp?*gandi mirat Kakashi.
-Ei bine,eu ma despartisem de Pakkun crezamd ca asa il vom gasi mai repede.Dar…Dupa ce m-am despartit de el,eu m-am intalnit cu….
-Kakashi-sempai!spuse Yamato.
-Yamato,nu acum!Sakura-!
-Lasati-o balta,Kakashi-sensei!spuse Sakura sarind jos si disparand printre cladiri.
-Sakura,asteapta!Of,of!spuse Kakashi uitandu-se in gol.
-S-a intamplat ceva?spuse Yamato sarind sus pe
creanga.Am aparut cand nu trebuia?
-Fara suparare,dar da!In sfasit o facusem sa cedeze si sa-mi spuna ce ascunde!spuse Kakashi uitandu-se in directia in care Sakura pleca.De ce ma cauti?
-Tsunade-sama te cauta!spuse Yamato.
